„Trebuie să dăm autoritate administrativă regiunilor”

29.08.2011

Interviu cu europarlamentarul democrat-liberal arădean Iosif Matula

Europarlamentarul Iosif Matula se pregăteşte de începerea unei noi sesiuni în Parlamentul European. Domnia sa a avut amabilitatea să ne răspundă la o serie de întrebări legate de activitatea din ultima perioadă, dar şi despre problemele politice curente. 
– Domnule Matula, care sunt reperele activităţii dumneavoastră, după încă un an de mandat?
– M-am concentrat atât pe activitatea de la Parlamentul European, cât şi pe iniţierea şi participarea la unele acţiuni în ţară. În cifre, activitatea mea de europarlamentar a constat în: cinci rapoarte pe teme de interes, 75 intervenţii în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului European. Principalele teme abordate în cadrul intervenţiilor au fost: libertatea de exprimare şi libertatea presei în Uniunea Europeană; inaugurarea gazoductului Arad-Szeged; coeziunea teritorială, socială şi economică - Buna guvernanţă şi politica regională a UE; strategia UE pentru integrarea romilor; strategia pentru politica de coeziune după 2013. La capitolul realizări doresc să amintesc      vizita  membrilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European în România, expoziţia de caricatură Ştefan Popa Popa’s în Parlamentul European. În ceea ce priveşte activitatea în ţară  doresc să amintesc organizarea întâlnirii dintre europarlamentarii români cu deputaţii PD-L şi UDMR pe tema viitorului politicii de coeziune, dar şi cea de a doua ediţie a concursului „Acasă, în Europa”.
– O problemă gravă la nivelul întregii Uniuni Europene este lipsa locurilor de muncă. Recent, aţi fost raportor din partea Grupului Partidului Popular European pentru proiectul de aviz referitor la agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă. Ce măsuri sunt necesare la nivelul judeţului Arad în acest sens?
– Lipsa locurilor de muncă reprezintă o provocare majoră la nivelul întregii Uniuni, implicit la nivelul ţării noastre. Tocmai din acest considerent, m-am alăturat Asociaţiei „Pro Crisius” Chişineu-Criş, Asociaţiei DREPT Arad şi AJOFM Arad în organizarea Târgului locurilor de muncă, ce va avea loc pe 6 septembrie la  Chişineu-Criş. Astfel de acţiuni sunt necesare în vederea asigurării unei mai bune integrări a lucrătorilor pe piaţa muncii.
– Cum comentaţi  propunerea Guvernului privind înfiinţarea unui minister al fondurilor europene?
– Un minister care să gestioneze fondurile europene ar sprijini accelerarea absorbţiei acestor fonduri în ţara noastră. Mai mult decât atât, măsura este apreciată pozitiv în rândul oficialilor de la Bruxelles. Aceştia consideră că, în privinţa României, există o îmbunătăţire a absorbţiei banilor de la Uniunea Europeană, dar că sunt încă multe de făcut. Polonia constituie un exemplu de reuşită dacă ne uităm la rata absorbţiei fondurilor europene  şi, totodată,  un exemplu care poate fi multiplicat la nivelul întregii Europe. Întărirea capacităţii administrative, regionalizarea şi creşterea importanţei nivelurilor local şi regional, precum şi asumarea riscurilor în aplicarea reformelor au jucat un rol decisiv în succesul Poloniei. Bulgaria a făcut, de asemenea, această mişcare şi şi-a îmbunătăţit capacitatea de absorbţie a fondurilor provenite de la UE.
– Se tot discută despre oportunitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României în plan regional. Consideraţi necesară o astfel de măsură?
– Despre regiuni se discută din 1995, iar în 1998, printr-o lege, s-au creionat cele opt regiuni având un Consiliu Regional format din preşedinţii de consilii judeţene, din primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi câte un reprezentant al comunelor şi al  celorlalte oraşe din fiecare judeţ. Astfel se crează Consiliul Regional care există ca for ce ia anumite decizii politice şi Agenţia de Dezvoltare Regională care coordonează derularea proiectelor în teritoriu. În acest moment România are o structură regională doar că aceasta nu este autoritate administrativ-teritorială, nu are un buget provenit dintr-o formulă legislativă. Are un buget din cotizaţia celor patru sau mai multe judeţe care sunt parte a regiunilor existente în acest moment în România.
În perioada 2014-2020 fondurile pentru programele operaţionale sectoriale se vor diminua comparativ cu fondurile alocate programelor operaţionale regionale. Dacă nu facem din regiuni unităţi administrative, nu e nicio problemă pentru europeni, România este consi­derată atunci o regiune şi vom avea un singur program operaţional regional, gestionat tot la nivel de minister. În schimb, dacă am avea opt regiuni, am putea vorbi despre opt programe regionale, iar deciziile ar fi luate la un nivel cât mai apropiat de cetăţean. Astfel, putem primi mai mulţi bani printr-un sistem mult mai rapid şi eficient. Propunerea guvernamentală a premierului şi a PD-L este ca cele 8 regiuni existente să se legifereze până în 2012 şi să intre în practică ca şi unităţi administrativ-teritoriale.
– Cum comentaţi ideea de a comasa alegerile locale cu cele generale?
– Comasarea alegerilor generale cu cele locale ar putea fi benefică. Trebuie să luăm în calcul costurile organizării alegerilor şi faptul că economia românească abia îşi revine. Apoi, am evita pierderea unui an, în ani electorali atât administraţia locală cât şi cea centrală se concentrează mai mult pe politică, decât pe actul administrativ.

Razvan Creţu

Glasul Aradului