Iosif Matula, raportor al Grupului Popularilor Europeni pentru Politica Europeană de Vecinătate
Bruxelles, 7 octombrie 2011
Europarlamentarul Iosif Matula, membru supleant al Comisiei de Cultură și Educație a Parlamentului European, a fost raportorul Grupului PPE pentru proiectul de aviz privind reforma Politicii Europene de Vecinătate. La textul votat în comisie au fost depuse 46 de amendamente. Prevederile documentului fac referire la mobilitatea tinerilor și educație, la promovarea patrimoniului cultural și a sportului, dar șilafacilitarea acordării vizelor șidezvoltarea societății civile, într-o zonă care mai are multe de făcut pentru respectarea drepturilor democratice ale cetățenilor.
În calitate de raportor al Grupului Popularilor Europeni din Parlament, Iosif Matula a avut misiunea de a analiza textul original și amendamentele depuse de către celelalte grupuri politice, de a negocia cu raportorii acestora și de a indica poziția popularilor europeni pe acest subiect, în ziua votului.
„Necesitatea unei Politici Europene de Vecinatate (PEV) s-a făcut simțită în special începând cu anul 2003, când apar noi bariere în Europa după extinderea Uniunii. În martie 2003, Comisia Europeană a trasat principiile politicii de vecinătate a UE, punând accentul pe importanța acordată de către UE relațiilor cu vecinii săi”, a precizat Iosif Matula.
Acesta a explicat că, prin multitudinea dimensiunilor sale – economică, politică și de securitate – politica de vecinătate intră în corelație cu mare parte a politicilor Uniunii – regională, justiție și afaceri interne, educație, cultură și cercetare, dezvoltare durabilă, socială și de mediu, externă, dar și de securitate. Iosif Matula subliniază că politica de bună vecinătate a fost și este aplicată cu succes și la nivelul județului Arad. „Încă de când eram președinte de consiliu județean am creat premisele dezvoltării unei rețele de infrastructură rutieră cu caracter transfrontalier. Astfel, au apărut proiecte pe colaborarea româno-maghiară, precum traversările Grăniceri-Elek, Variașu Mic-Dombegyhaza, noul drum Zerind-Denesmajor care întregește legătura cu partea maghiară, dar și proiecte în domeniul cultural, al aministrației publice etc. Pe principii similare pot să funcționeze și viitoarele relații cu statele estice din cadrul politicii de vecinătate, printre care Republica Moldova și Ucraina ”, a declarat Iosif Matula.
„În ceea ce privește mobilitatea, în anul 2008 au fost eliberate peste 2 milioane de vize Schengen UE în zona noastră de vecinătate. Au fost încheiate acorduri cu Ucraina și Moldova privind facilitarea eliberarii vizelor si readmisia, iar în vederea promovării migrației legale, au fost încheiate parteneriate de mobilitate cu Moldova și Georgia”, a subliniat europarlamentarul arădean.
În perioada 2007-2013, UE furnizează aproximativ 12 miliarde EUR pentru punerea în aplicare a Politicii europene de vecinătate. Pe lângă aspectele culturale și educaționale, relațiile Uniunii cu vecinii săi au și o importantă valență economică. În ultimii ani, comerțul UE cu partenerii din vecinătate a crescut, exporturile UE înregistrând un surplus de aproximativ 60%, iar importurile circa 90%.
Un aspect important al proiectului adoptat de Comisia de Cultură din Parlamentul European este acela al respectării drepturilor minorităților etnice în statele din vecinătatea UE. „Pentru România, Politica de Vecinătate reprezintă un important instrument, dacă ne gândim la românii care trăiesc în Ucraina și Moldova, politică prin intermediul căreia încurajăm democratizarea acestor țări, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, dar și mobilitatea cetățenilor și schimburile comerciale transfrontaliere”,a mai precizat Iosif Matula.
***
Țările care fac parte din Politica Europeană de Vecinătate sunt:
În Est: Moldova, Ucraina, Belarus
În Caucazul de Sud: Georgia, Armenia și Azerbaidjan
În Zona Mediteraneană: Maroc, Algeria, Tunisia, Liban, Libia, Egipt, Israel, Iordania, Siria, Autoritatea Palestiniană.
Partidul Popular European (PPE) este cel mai puternic grup din Parlamentul European, cu un număr de 265 de deputați. Din grupul PPE fac parte două formațiuni politice din România: PDL și UDMR.
Cabinet europarlamentar
