Raport de activitate IULIE 2009 - IULIE 2010

FIŞA INDIVIDUALĂ PRIVIND ACTIVITATEA EUROPARLAMENTARULUI
ÎN PERIOADA IULIE 2009 - IULIE 2010

Numele şi prenumele: MATULA Iosif
Membru în comisia: Dezvoltare regională
Membru supleant în comisia: Cultură şi educaţie
Membru în delegaţia: Delegaţia permanentă pentru relaţia cu Ucraina, EURONEST, Afganistan
Funcţia: vice-coordonator al membrilor PPE din Comisia pentru Dezvoltare regională

I. ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ

1. Raportor al grupului politic PPE (shadow rapporteur)
Comisia:

Nr. Titlul raportului Tipul de raport: cu caracter legislativ (L) /fără caracter legislativ (FL) Stadiul raportului: adoptat de PE (A) /în curs de elaborare (E) /în dezbatere în comisie (C) Termen pentru dezbatere in grupul politic
1.1. Bunele practici în privinţa politicii regionale a UE: proceduri de asistenţă şi control din partea Comisiei Europene L D Iunie 2010
1.2. Buna guvernanţă în contextul politicii regionale a UE: procedurile de asistenţă şi control ale Comisiei Europene L E Septembrie 2010
2. Intervenţii (orale) în şedinţele plenare ale Parlamentului European

Nr. Raportul/problema aflat/ă în dezbatere sau ridicată în PE Tema intervenţiei Data
2.1 Explicaţii privind votul Uniunea Europeană este dependentă de importurile de energie, consumul este în continuă creştere, dar rezervele naturale sunt limitate. Securitatea energetică presupune, în acelaşi timp, diversificarea surselor şi a rutelor de transport, dar şi o interconectare foarte eficientă între statele membre, aşa cum se lucrează astăzi prin proiecte cu finanţare europeană la magistralele de gaz dintre România şi vecinii ei, Ungaria şi Bulgaria. 14 septembrie 2009
2.2 Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante Fondurile europene constituie, în contextul crizei economice actuale, elemente esenţiale în vederea atingerii obiectivelor de convergenţă pentru regiunile mai puţin dezvoltate din statele membre.
De la acest enunţ până la absorbţia efectivă a fondurilor de către beneficiari există o cale lungă şi nu tocmai simplă, fiind îngreunată de o serie de norme birocratice europene. Într-o perioadă în care noi, parlamentarii europeni, semnalăm efectele crizei economice şi luăm măsuri de urgentare şi simplificare a normelor de accesare a fondurilor, statele membre nu beneficiază rapid şi pe deplin de aceste măsuri. 7 octombrie 2009
2.3 Schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare în contextul Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice de la Copenhaga Statisticile actuale arată că raportul emisiilor de dioxid de carbon pe cap de locuitor poate fi de ordinul sutelor de ori mai mare în cazul ţărilor dezvoltate, comparativ cu cele în curs de dezvoltare.
Ţinând cont de această realitate, mă simt dator să adresez o întrebare retorică: este sau nu de datoria noastră să sprijinim ţările în curs de dezvoltare cu iniţiative şi tehnologii care să păstreze o planetă curată? Cred că răspunsul este evident, iar trecerea la măsuri concrete nu permite niciun fel de tergiversări pentru noi şi generaţiile viitoare.
20 octombrie 2009

2.4 Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante Sunt bucuros să anunţ aici reconfirmarea domnului Traian Băsescu în funcţia de preşedinte al României. Intrarea noastră în Uniunea Europeană în 2007 a avut loc primul mandat al preşedintelui Traian Băsescu şi cu contribuţia sa directă. Un nou mandat îi va permite preşedintelui să continue reformele şi aplicarea deplină a normelor şi valorilor europene în România.
Concluzia care se desprinde în urma acestor alegeri prezidenţiale este una singură: România a avut parte de alegeri prezidenţiale care se conformează rigorilor internaţionale, după cum au confirmat şi observatorii OSCE, dar şi decizia Curţii Constituţionale a României, şi renumărarea voturilor nule în urma căreia preşedintele în funcţie şi-a sporit avantajul faţă de contracandidatul său. 14 decembrie 2009
2.5. Politica de coeziune de după 2013 Diferenţele de dezvoltare între regiunile Europei se accentuează, în condiţii de criză. Reducerea disparităţilor trebuie să se petreacă mai rapid şi trebuie stimulată implicarea autorităţilor locale şi regionale. Din punctul de vedere al României, ar fi extrem de utilă continuarea actualei politici de coeziune după anul 2013, îmbinând fondurile naţionale cu fondurile structurale europene şi cele regionale. 17 decembrie 2009
2.6. Strategia europeană pentru regiunea Dunării Consider că trebuie să ne exprimăm susţinerea pentru o strategie europeană a regiunii Dunării, cu atât mai mult cu cât, prin aderarea României şi Bulgariei la Uniune, a adus un beneficiu prin faptul că, astăzi, mare parte din cei peste 2800 km de fluviu se află pe teritoriu comunitar. Una dintre priorităţile strategiei dunărene ar trebui să vizeze domeniul economic, mai precis dezvoltarea capacităţilor energetice pe care le au atât Dunărea, cât şi arealul său învecinat. 20 ianuarie 2010
2.7. Rezultatele Summit-ului de la Copenhaga privind schimbările climatice Spre deosebire de alte regiuni ale lumii, Uniunea Europeană înţelege şi îşi asumă un rol de pionierat în lupta împotriva schimbărilor climatice. În acelaşi timp, participarea numeroasă la reuniunea de la Copenhaga îmi trezeşte speranţa că demersul unui asemenea număr de aliaţi va avea, în cele din urmă, sorţi de izbândă. Deşi concluziile summitului nu au fost cele aşteptate, eu cred că implicarea noastră la diferite niveluri va conduce la rezultatele dorite. 20 ianuarie 2010
2.8. FEDER: eligibilitatea intervenţiilor în domeniul locuinţelor în favoarea comunităţilor marginalizate Consider că regulamentul privind FEDER trebuie astfel modificat încât să permită statelor să utilizeze aceste finanţări pentru renovarea şi construirea de locuinţe pentru comunităţile marginalizate. Acţiunile statelor şi administraţiilor locale trebuie să aibă ca obiectiv incluziunea socială durabilă a acestor comunităţi atât în oraşe, cât şi în mediul rural. 9 februarie 2010
2.9. Scanerele corporale - Funcţionarea serviciilor de informaţii în contextul strategiilor antiteroriste Discuţia despre introducerea scanerelor corporale pe aeroporturile din toate statele membre ale Uniunii are implicaţii largi. Eficienţa acestei măsuri este contestată din cauza faptului că substanţele ingerate sau explozibilii sub formă de pudră nu sunt detectate prin această tehnologie. Ne punem, însă, şi problema siguranţei în ceea ce priveşte sănătatea pasagerilor, în special a celor care trec frecvent prin aceste filtre. 10 februarie 2010
2.10. A doua reuniune europeană la nivel înalt privind romii Romii constituie o comunitate etno-culturală transfrontalieră de peste 10 milioane de oameni la nivelul Europei. Problematica socială a romilor necesită o acţiune concertată, pe termen lung, cu implicarea Uniunii Europene şi a statelor membre.
Au fost demarate iniţiative importante în domeniu, dar cred că este nevoie să mergem mai departe. Trebuie să adoptăm o veritabilă strategie europeană pentru romi, cu acţiuni bine orientate şi cu evaluarea periodică a impactului.
9 martie 2010
2.11. Investiţiile în dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon Faptul că avem astăzi o dezbatere în Parlamentul European cu privire la investiţiile în tehnologii cu emisii reduse de carbon denotă faptul că Uniunea Europeană doreşte să îşi afirme rolul de lider pentru reducerea şi eficientizarea consumului de energie, dar şi pentru asigurarea unui mediu sănătos. 11 martie 2010
2.12. Dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune în ceea ce priveşte simplificarea anumitor cerinţe şi anumite dispoziţii referitoare la gestiunea financiară Punerea în aplicare eficientă a programelor politicii de coeziune este fundamentală, deoarece reprezintă o pârghie importantă în acordarea de asistenţă pentru economia reală prin cele 347 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Efortul suplimentar trebuie îndreptat către beneficiarii cei mai afectaţi în scopul accelerării fluxului de finanţări spre investiţiile din regiunile statelor membre. 20 aprilie 2010
2.13. Interdicţie privind utilizarea tehnologiilor de minerit folosind cianură O substanţă chimică scăpată de sub control şi ajunsă în mediul înconjurător provoacă probleme grave, dar avem peste 10 milioane de substanţe chimice. Avem şi mai multe locuri unde se lucrează cu substanţe chimice. Am putea discuta în Parlamentul European milioane de situaţii potenţial periculoase. Sigur, şi cianurile sunt toxice, dar sunt chimist şi pot să vă spun că avem o mare problemă în lume: mai puţin de 18 % din cianuri se folosesc în minerit, restul de cianuri fiind folosite la obţinerea medicamentelor, a bunurilor de consum în industria cosmetică şi în multe alte domenii. 21 aprilie 2010
2.14. Dialogul dintre universități şi mediul de afaceri: un nou parteneriat pentru modernizarea universităților europene Este nevoie de o schimbare de mentalitate la nivel comunitar, de un mediu de afaceri care să contribuie la adaptarea curriculei universitare, la fel ca şi pe continentul american, prin iniţierea şi finanţarea unor cursuri specifice. În acest fel, studenţii vor fi familiarizaţi cu rigorile antreprenoriale, iar spaţiul învăţământului superior european va putea deveni mai atractiv la nivel mondial. 19 mai 2010
2.15.

Executarea fondurilor alocate sinergiilor în domeniul cercetării şi inovării, cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională şi în cel de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare în orașe și regiuni, precum și în statele membre și în Uniune
În cadrul abordării de sus în jos, cercetarea şi inovarea vor constitui temele principale pentru a identifica soluţii în vederea depăşirii problemelor cu care ne confruntăm şi pentru creşterea economică şi dezvoltarea durabilă. La fel de important este ca inovarea să coboare din laboratoare şi centre de cercetare la un nivel cât mai apropiat de necesităţile cetăţeanului european. 19 mai 2010
2.16. Sportul, agenţii jucătorilor din fotbal Din punctul meu de vedere, este esenţial să acordăm atenţia cuvenită nu doar fotbalului, ci tuturor celorlalte sporturi. Spre exemplu, în acest moment, avem aproximativ 6 000 de agenţi activi în Europa, reprezentând treizeci de discipline sportive, cu o activitate estimată la sute de milioane de euro anual. În aceste condiţii, nu va fi deloc o sarcină uşoară să impunem un singur regulament pentru licenţierea agenţilor jucătorilor. 15 iunie 2010
2.17 Intervenţii cu durata de un minut Ajutorul Uniunii va exprima coeziunea europenilor în faţa dezastrelor de orice natură, mai ales pe fondul crizei. Tocmai de aceea, rog Comisia Europeană şi pe colegii deputaţi să fie solidari cu România şi să aprobe acest ajutor financiar, imediat ce autorităţile vor înainta situaţia pagubelor şi planurilor de reconstrucţie. 5 iulie 2010

v3. Intervenţii scrise în şedinţele plenare ale Parlamentului European

Nr. Raportul/problema aflat/ă în dezbatere sau ridicată în PE Tema intervenţiei Data
3.1 Incendiile forestiere din vara 2009 Răspunsul nostru la acest fenomen, prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, reprezintă un important sprijin în reconstrucţia zonelor afectate de calamităţi şi, de asemenea, în reducerea efectelor potenţial transfrontaliere ale dezastrelor 14 septembrie 2009
3.2 Libertatea informaţiei în Italia Libertatea de exprimare se înscrie în rândul criteriilor democratice pe care le-am plasat la baza Uniunii Europene. Fiecare stat membru trebuie să-şi asume, cu responsabilitate, respectarea criteriilor de la Copenhaga, inclusiv criteriul politic. Consider, însă, că instituţiile europene nu trebuie folosite, sub nicio formă, ca teren de rezolvare a disputelor politice interne 8 octombrie 2009
3.3 Pregătirea Consiliului European (29-30 octombrie 2009) Din punctul meu de vedere, avem de a face cu o chestiune unde principiile clare trebuie să primeze în defavoarea unor orgolii de moment. Avem datoria să oferim Uniunii coerenţă, eficienţă, perspectivă pe termen lung, dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor, pentru a putea face faţă provocărilor de pe scena politică internaţională, fie că vorbim de criza economică, de schimbările climatice, de identitatea noastră comună, etc. Iar Uniunea nu va căpăta forţa pe care o merită, decât în momentul în care vom avea un mesaj sincronizat la nivel internaţional, în momentul în care vom fi identificabili ca o structură ce acţionează unitar. 21 octombrie 2009
3.4 Concluziile Consiliului European din 29-30 octombrie 2009 inclusiv madatul şi atribuţiile Preşedintelui Consiliului European şi ale înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă şi securitate comună/vice preşedinte al Comisiei şi structura noii Comisii Consider că UE trebuie să susţină financiar cât mai consistent acţiunile statelor privind irigaţiile, îndiguirile, împădurirea şi încurajarea producerii energiilor regenerabile, solare, eoliene, bio şi hidro. De asemenea, am putut constata o mare nevoie de sprijin financiar din partea UE la nivelul primăriilor şi cetăţenilor care nu dispun de fondurile necesare pentru eficientizarea energetică a clădirilor. UE trebuie să acorde în continuare o atenţie sporită acestui aspect, pentru ca cetăţeanul să rămână în centrul politicilor europene.
11 noiembrie 2009

3.5 Explicaţii privind votul Mediatorul european a îndeplinit un rol esenţial în sporirea transparenţei şi a responsabilităţii în cadrul procesului decizional şi în cadrul sistemului administrativ al Uniunii Europene. Îmi exprim speranţa că cele 44 de anchete încheiate cu observaţii critice în 2008 vor conduce la reducerea pe viitor a cazurilor de administrare defectuoasă. Sunt un partizan al interpretării cuprinzătoare a sintagmei „administrare defectuoasă”, care trebuie să includă atât actele administrative ilicite sau cazurile de încălcare a unor norme juridice sau principii obligatorii, cât şi în cazurile în care autorităţile administrative au avut un comportament indolent, neglijent sau lipsit de transparenţă în îndeplinirea îndatoririlor lor faţă de cetăţeni sau au încălcat alte principii ale bunei administrări. 12 noiembrie 2009
3.6 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Belgia - industria textilă, Irlanda - Dell - Relocarea întreprinderilor în UE şi rolul instrumentelor financiare ale UE Numeroşii muncitori europeni care şi-au pierdut locurile de muncă trebuie ajutaţi, inclusiv din fondurile UE. Finanţările de peste 37 de milioane euro acordate în 2009 pentru 10 275 muncitori sunt departe de plafonul maxim de 500 de milioane euro prevăzut anual pentru acest fond european. Subliniez că finanţările vizează muncitorii concediaţi, nu firmele. UE nu trebuie să susţină financiar strategia întreprinderilor care se delocalizează şi îşi concediază lucrătorii
24 noiembrie 2009

3.7 Explicaţii privind votul Activităţile de voluntariat prezintă avantaje duble - pentru individ şi pentru societate. Pe de o parte, voluntariatul oferă cetăţenilor ocazia de a învăţa, de a dobândi competenţe noi şi de a se dezvolta. 26 noiembrie 2009
3.8 Instrumentul european de microfinanţare pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială (Progress) Eforturile actuale la nivel comunitar şi naţional trebuie să se intensifice pentru creşterea ofertei de microcredite. Instrumentul european de microfinanţare trebuie să fie un ajutor util pentru şomerii şi persoanele vulnerabile care doresc să iniţieze sau să dezvolte microîntreprinderi. 14 decembrie 2009

3.9. Prezentarea programului preşedinţiei spaniole Doresc să accentuez că între priorităţile preşedinţiei spaniole trebuie să se înscrie şi relaţiile cu statele Parteneriatului Estic. În acest sens, consider că este important să acordăm o puternică susţinere politică pentru finalizarea cu succes a negocierilor care au demarat de curând între UE şi Republica Moldova. Aceste negocieri trebuie să conducă la semnarea unui Acord de asociere, care să marcheze un pas semnificativ în implementarea valorilor europene în acest stat european din imediata vecinătate a UE. 20 ianuarie 2010
3.10. Situaţia din Ucraina Ucraina este un stat european şi împărtăşeşte toate valorile culturale europene. Ucraina are nevoie de aplicarea onestă şi eficientă a unui program politic de garantare a drepturilor minorităţilor naţionale: rusă, tătară, română, polonă, maghiară, greacă şi altele. Este nevoie de implementarea Cartei Europene a limbilor regionale şi minoritare, care să garanteze acestora statut de limbi regionale. Consider că UE trebuie să susţină aplicarea unor astfel de măsuri, insistând ca nici una dintre minorităţi să nu fie neglijată. 10 februarie 2010
3.11. Explicaţii privind votul Prin programul Progress, Europa a ţintit problemele majore ale cetăţenilor săi, contribuind la realizarea obiectivelor privind ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi egalitatea de şanse. Instituirea unui nou instrument de microfinanţare este o iniţiativă benefică, pe fondul crizei economice şi financiare pe care o traversăm şi a necesităţii de a redresa economiile europene. 11 februarie 2010
3.12. UE 2020 - Cursul dat reuniunii neoficiale a Consiliului European din 11 februarie 2010 Actuala criză economică este cea mai gravă din ultimele decenii, efectele sale regăsindu-se în înjumătăţirea potenţialului de creştere la nivel de Uniune. Concomitent cu scăderea economică, se înregistrează şi o accelerare a îmbătrânirii populaţiei, fapt care îngreunează eforturile de redresare a economiilor UE. În aceste condiţii, Strategia 2020, care se doreşte o continuare a Strategiei de la Lisabona, trebuie să creeze condiţiile necesare creşterii durabile şi consolidării fiscale 24 februarie 2010
3.13. Explicaţii privind votul UE trebuie să ajute Ucraina să implementeze reformele democratice şi valorile europene, să garanteze drepturile omului şi drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. 25 februarie 2010
3.14. Efectele furtunii Xynthia în Europa Costurile acţiunilor de reconstrucţie a zonelor afectate de dezastre naturale sunt incomparabil mai mari faţă de eforturile de prevenire. La nivel de Uniune, avem instrumente pentru astfel de situaţii, care se adaugă proiectelor derulate de regiuni. Spre exemplu, Regiunea Vest din România, pe care o reprezint, promovează un proiect de îmbunătăţire a capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă. Instrumentele financiare disponibile - inclusiv Fondurile structurale şi de coeziune, dar şi Fondul de dezvoltare rurală - trebuie revizuite, astfel încât să ofere o mai mare flexibilitate în cazuri de urgenţă. 11 martie 2010
3.15. Explicaţii privind votul Este important ca UE să aibă un buget echilibrat şi realist, care să răspundă în mod eficient aşteptărilor cetăţenilor, care doresc depăşirea crizei economice actuale, locuri de muncă bine plătite şi un viitor mai sigur. Cred că susţinerea financiară a IMM-urilor trebuie să fie o prioritate europeană, pentru că IMM-urile joacă un rol decisiv în asigurarea multor locuri de muncă, în dezvoltarea regiunilor şi a zonelor rurale. De asemenea, consider că tineretul este extrem de important atât în prezent, cât și pentru viitorul UE, fapt care trebuie să se reflecte şi în priorităţile bugetare. 25 martie 2010
3.16. Europeana – etapele următoare Ne propunem ca Europeana să fie un proiect cu totul nou, dedicat valorilor culturale europene, şi nu o alternativă la proiectul Google de digitalizare a cărţilor. Europeana - bibliotecă, muzeu şi arhivă digitală - trebuie să prezinte patrimoniul unic european, să fie o sursă credibilă de informaţii şi să permită statelor membre să adauge conţinut într-o manieră structurată, oficială. 19 aprilie 2010
3.17. Europa 2020 - noua strategie europeană pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică Sunt un susţinător al Strategiei „Europa 2020” pentru o creştere economică inteligentă (bazată pe cunoaştere şi inovare), ecologică şi favorabilă incluziunii sociale. Doresc ca această strategie să se materializeze în crearea de locuri de muncă bine plătite şi în creşterea nivelului de trai al oamenilor. Pentru a avea o Europă puternică şi echilibrată, trebuie să acordăm mare atenţie dezvoltării economice a regiunilor din noile state membre, pentru reducerea decalajelor existente. 5 mai 2010
3.18. Explicaţii privind votul Susţin promovarea vehiculelor electrice ca o prioritate pe termen mediu şi lung. Este necesar să identificăm metode pentru a încuraja statele membre să pună în aplicare strategii comune privind standardizarea vehiculelor electrice. Reuşita acestei strategii va însemna fără îndoială costuri mai reduse pentru utilizatori, iar astfel, vehiculele electrice vor deveni mai atractive. 6 mai 2010
3.19.
Explicaţii privind votul Am votat în favoarea asistenţei financiare acordate de Uniunea Europeană Ucrainei, deoarece cred că trebuie să fim solidari, inclusiv pentru depăşirea actualei crize economice. Ca ţară europeană vecină, care doreşte să adere în perioada următoare la UE, Ucraina trebuie să primească un semnal politic clar, care să încurajeze autorităţile în implementarea măsurilor de reformă convenite cu Uniunea. 18 mai 2010
3.20. Explicaţii privind votul De o bună perioadă de timp, asistăm în Europa la fenomenul scăderii demografice, cu consecinţe dramatice asupra economiilor şi sistemelor de solidaritate socială. Este îngrijorător că tinerii se căsătoresc tot mai târziu şi au tot mai puţini copii, la o vârstă înaintată. În acelaşi timp, nu li se asigură condiţii suficiente pentru dezvoltarea competenţelor şi participarea activă la societate. 18 mai 2010
3.21. Concluziile summitului din 7 mai 2010 şi ale reuniunii ECOFIN - Care este relevanţa politică a strategiei UE 2020 în contextul crizei financiare şi economice actuale? Trebuie sa implicăm autorităţile locale şi regionale, precum si societatea civila in procesul de guvernare deoarece conform statisticilor UE, actorii locali si regionali prezintă gradul cel mai ridicat de încredere in randul cetătenilor. In acelasi timp, consolidarea specificului regional se înscrie pe lista prioritarilor Strategiei UE 2020 iar in acest sens consider ca rolul viitoarei politici de coeziune este acela de a identifica si valorifica potentialului specific local. 19 mai 2010
3.22. Explicaţii privind votul Dezbaterea privind guvernarea internetului este, fără îndoială, deosebit de importantă, în contextul în care acest mijloc de comunicare a devenit indispensabil în multe ţări, atât în activitatea profesională, cât şi în viaţa personală. Tocmai din acest considerent, este cel puţin neinspirat să lăsăm deciziile strategice care privesc viitorul internetului exclusiv la latitudinea unei companii private de pe continentul american. 15 iunie 2010
3.23. Explicaţii privind votul E deosebit de importantă necesitatea transparenţei politicilor regionale în vederea creşterii accesului potenţialilor beneficiari la baza de informare a Iniţiativei Europene pentru Transparenţă (IET). Consider că implicarea autorităţilor locale şi regionale este esenţială în ceea ce priveşte transparenţa politicilor regionale, ele având datoria de a îndeplini un dublu rol în acest sens. 15 iunie 2010
3.24. Explicaţii privind votul Consider binevenită dezvoltarea unei reţele de instituţii de formare juridică (nu doar judiciară) în întreaga Uniune Europeană, care să fie autorizată să ofere în permanenţă cursuri de perfecţionare în dreptul internaţional, dreptul intern, dreptul comparat. Consider necesară instituirea unor programe de tip Erasmus, cu finanţare europeană, pentru autorităţile judiciare şi pentru toţi cei care lucrează în domeniul dreptului 17 iunie 2010
3.25. Explicaţii privind votul Este importat acum să avem în vedere priorităţile strategiei UE 2020 pentru a identifica şi a pune în practică elemente noi ce urmăresc creşterea economică şi consolidarea coeziunii sociale şi teritoriale a UE. Coeziunea teritorială contribuie la creşterea competitivităţii diferitelor regiuni, astfel încât ele să devină cât mai atractive 6 iulie 2010
3.26. Explicaţii privind votul Am subliniat importanţa educaţiei antreprenoriale, ca parte integrantă a formării de aptitudini necesare noilor tipuri de slujbe, dar şi necesitatea de a dezvolta programe specifice pentru persoanele tinere cu dizabilităţi. În lipsa acestor măsuri, va fi dificil să le asigurăm şanse cât mai mari la pătrunderea pe piaţa muncii. 6 iulie 2010
3.27 Programul de activitate al Preşedinţiei belgiene Consider că este imperativă crearea şi dezvoltarea mecanismelor de guvernanţă economică europeană, dar şi mai important este să le asigurăm acestora o susţinere politică solidară, pentru a ajunge cât mai curând la rezultate concrete. Avem, astfel, şansa să transpunem în practică clauzele de solidaritate din Tratatul de la Lisabona. 7 iulie 2010

4. Propuneri de rezoluţii sau de declaraţii scrise ale Parlamentului European care necesită semnăturile majorităţii membrilor PE pentru a fi considerate adoptate

Nr. Tema propunerii de rezoluţie sau a declaraţiei scrise Data depunerii Stadiul: adoptată (A) /respinsă (R) /în curs de strângere de semnături (S)
4.1. Incendiile forestiere din vara lui 2009 14 septembrie 2009 A
4.2 O strategie europeană pentru regiunea Dunării – rezoluţie PPE 18 ianuarie 2010 Transformată în rezoluţie comună
4.3 O strategie europeană pentru regiunea Dunării – rezoluţie comună a grupurilor PPE, S&D, ALDE, Verzi, GUE 20 ianuarie 2010 A

5. Întrebări adresate Consiliului sau Comisiei

Nr. Problema abordată Data
5.1. Rolul politicii de coeziune în cadrul noii agende comune europene, Strategia 2020, având ca scop relansarea economică după perioada de criză 17 decembrie 2009
5.2. Evoluţia învăţământului superior european până în 2020 şi după acest moment, în condiţiile în care Procesul Bologna este o iniţiativă asumată de 46 de ţări. Cum se poate implica Comisia Europeană în acest domeniu? 11 ianuarie 2010
5.3. Statele membre UE încurajează mai mult sau mai puțin activitatea educațională prin intermediul universităților private. În acest context, cum vede Comisia Europeană evoluția pe termen lung a relației dintre universitățile private și cele publice la nivel de continent? 22 martie 2010
5.4. Se ştie că, în domeniul educaţiei şi tineretului, Republica Moldova participă numai la o parte dintre programele UE. În ce măsură are în vedere Comisia Europeană includerea Republicii Moldova în toate programele Lifelong Learning, în special în Programul Erasmus? Care este stadiul negocierilor pentru extinderea cooperării UE-Moldova în domeniul educaţiei? 16 aprilie 2010
5.5. Politica de coeziune la nivelul Uniunii Europene promovează un sistem de guvernanţă pe mai multe niveluri (multilevel governance) care acordă o importanţă majoră actorilor regionali şi locali alături de coordonarea strategică a Uniunii Europene. Care este poziţia Comisiei Europene faţă de acest mod de organizare regională din ţările UE?
Care este viziunea dumneavoastră privind creşterea rolului regiunilor din aceste state în politica de coeziune a UE?
Consideraţi că ar fi recomandabil ca regiunile din ţările menţionate să devină unităţi administrativ-teritoriale distincte? Consideraţi că regiunile ar trebui să dispună de un buget propriu?
29 martie 2010
5.6. Care sunt obiectivele pe care le urmăreşte Comisia Europeană în relaţiile UE-Ucraina din perspectiva atribuțiilor Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate? Ce elemente noi doriţi să propuneți în cooperarea dintre UE şi Ucraina în domeniul afacerilor externe şi al politicii de securitate? În ce măsură veţi susține recomandările reuniunii CPC UE-Ucraina din 23 martie privind extinderea ariei geografice de aplicabilitate a acordurilor cu Ucraina referitoare la micul trafic de frontieră? În ce măsură veţi susţine implementarea măsurilor promise de preşedintele Ianukovici pentru garantarea drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naţionale? 29 aprilie 2010
5.7. Ce proceduri concrete sunt de urmat pentru potenţialii beneficiari ai instrumentului de microfinanţare Progress şi unde pot fi ele accesate? Care este criteriul de eligibilitate stabilit pentru potenţialii beneficiari de microcredite? Există anumite categorii de instituţii furnizoare de microcredite? Care ar fi acestea? 28 iunie 2010

6. Amendamente

Nr. Raportul la care s-au făcut amendamente Nr. amendamente si stadiul lor (acceptate A, respinse R) Data
6.1. Propunerea de decizie a Consiliului privind Anul european al voluntariatului (2011) 4 A noiembrie 2009
6.2. Guvernarea internetului: etapele următoare 7 A
2 R februarie 2010
6.3. O nouă Agendă digitală pentru Europa: de la i2010 la digital.eu 4 A februarie 2010
6.4. Agricultura în zonele cu handicapuri naturale: un bilanţ de sănătate special 1 A februarie 2010
6.5. Noi evoluţii în domeniul achiziţiilor publice 1 A februarie 2010
Un viitor sustenabil pentru transporturi 4 A februarie 2010
6.6. O strategie a UE pentru tineret – investiţie şi mobilizare 4 A
1 R martie 2010
6.7. Dialogul dintre universități și mediul de afaceri: un nou parteneriat pentru modernizarea universităților europene 3 A martie 2010
6.8. Europeana - etapele următoare 3 A aprilie 2010
6.9. Accesului tinerilor la piaţa forţei de muncă şi la consolidarea statutului formării profesionale, stagiilor şi uceniciilor 6 A
1 R aprilie 2010
6.10. Raportul referitor la aplicarea sinergiilor în domeniul fondurilor alocate cercetării
și inovării prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European
de Dezvoltare Regională și cel de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare și
dezvoltare în orașe și regiuni, precum și în statele membre și în Uniune 2 A aprilie 2010
6.11. Transparența politicii regionale și a finanțării acesteia 2 A aprilie 2010
6.12. Raport referitor la Comunicarea Comisiei: „O abordare comunitară în privința
prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om” 1 A aprilie 2010
6.13. Jurnalism și noile mijloace de comunicare în masă – crearea unei sfere publice în Europa 5 A mai 2010
6.14. Poziţia Parlamentului cu privire la proiectul de buget 2011, astfel cum a fost modificat de Consiliu 1 R iunie 2010
6.15. Contribuţia politicii regionale a UE la combaterea crizei economice şi financiare, cu
o referire specială la Obiectivul 2 4 A iunie 2010
6.16. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice şi rolul macroregiunilor
în viitoarea politică de coeziune 2 A iunie 2010
6.17. Dezvoltarea potenţialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii
durabile 2 A
1 R iunie 2010
6.18. Serviciile publice de radiodifuziune în era digitală: viitorul sistemului dual 9 A iunie – adoptare comisie
6.19. Realizarea unei adevărate coeziuni teritoriale, sociale şi economice în UE - condiţie sine qua non a competitivităţii globale? 3 A iunie – adoptare comisie
6.20. Buna guvernanţă în materie de politică regională a UE: procedurile
de asistenţă şi control ale Comisiei Europene 7 A iunie – adoptare comisie

7. Participarea în delegaţiile permanente pentru relaţiile cu Parlamentele din ţări terţe

Nr. Numele ţării Acţiuni Deplasări
7.1. Ucraina, EURONEST, Afganistan Reuniuni constitutive, alegerea presedintilor si vice-presedintilor, analiza alegerilor din Afganistan, analiza problemei vizelor pentru cetăţenii ucraineni, pregătirea delegaţiei de la Kiev (oct 2009)
7.2 Ucraina Reuniunea Comisiei de Cooperarea Parlamentară, cu participarea oficialilor din Ucraina

8. Intervenţii în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională

Nr. Tema abordată Tema intervenţiei Data
8.1. Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene
Trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă unele companii care doresc înfiinţarea de noi locuri de muncă utilizând fonduri europene, oprindu-mă chiar la un exemplu din judeţul Arad. Consider că aceste programe trebuie evaluate în regim de urgenţă având în vedere rata ridicată a şomajului, coroborat cu perioada de criză
3 sept. 2009
8.2 Priorităţile Grupului Popularilor Europeni în domeniul dezvoltării regionale
Intervenţiile structurale în Uniune au transformat politica de coeziune într-una dintre cele mai vizibile politici comunitare pentru cetăţenii europeni. Politica de coeziune a reuşit să aducă o schimbare în ceea ce priveşte standardele de viaţă, dovedindu-şi eficienţa la nivel european.
30 sept. 2009
8.3 România- pe primele locuri în UE în accesarea programelor finanţate de Banca Europeană de Investiţii
În România s-au demarat proiecte majore finanţate de Banca Europeană de Investiţii cu precădere în domeniul alimentării cu apă şi canalizare, judeţul Arad beneficiind din plin de aceste programe.

25 febr. 2010
8.4 Politica de coeziune
Este foarte importantă continuarea politicii de coeziune după 2013 pentru a îndeplini toate obiectivele acestei politici: convergenţă, competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă, cooperare teritorială europeană.
3 martie 2010
8.5 U.E. încurajează luarea deciziilor la nivelul administraţiilor locale şi regionale
Tendinţa europeană este ca deciziile importante să fie luate cât mai aproape de cetăţean, adică la niveul autorităţilor locale sau regionale, care cunosc cel mai bine necesităţile şi capacităţile comunităţilor. 19 martie 2010
8.6 Buna guvernanţă în materie de politică regională a Uniunii Europene
Este o provocare să ne dorim un nivel de audit unic astfel încât beneficiarul să nu fie descurajat de procedurile birocratice şi de control, un fenomen întâlnit chiar şi în ţările cu experienţă în accesarea fondurilor. În fond, dacă toţi suntem membri cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, atunci e necesară o uniformizare, fără a submina, însă, autoritatea administraţiei locale.

22 iunie 2010

II. ACTIVITĂŢI SPECIALE ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

1. Grupuri de vizitatori din România la Parlamentul European

Nr. Grupuri Provenienta (primari, elevi, studenti, membri de partid etc.) Nr. de vizitatori
1.1. Finanţare PE Reprezentanti din administraţia locală, conducerea organizaţiilor femeilor democrat-liberale 100
1.2 Nefinanţat PE Reprezentanţi din administraţia locală, mediul privat 24

2. Acţiuni pentru promovarea României în Parlamentul European

Nr. Expoziţii tematice/seminarii/workshop-uri etc. Data
2.1. Strategia europeană pentru regiunea Dunării 1 iunie 2010

3. Alte activităţi speciale desfasurate in PE pe care europarlamentarul doreste sa le mentioneze
3.1 Propunere pentru vizita în România a unei delegaţii a Parlamentului European - Regiunea Vest, noiembrie 2010
3.2 Propunere pentru studiu extern REGI - Identificarea potentialului pentru utilizarea resurselor regenerabile in regiuni, 2010
3.3 Propuneri de întrebări adresate candidaţilor la posturile de comisari europeni pentru Dezvoltare regională şi Cultură şi educaţie:

REGI:
1. O prioritate a presidentiei Consiliului European o constiuie potentialul specific de dezvoltare al fiecarei regiuni. Cum vedeti punerea in practica a acestui principiu, astfel incat regiunile sa devina mai atractive?
2. In contextul politicii de coeziune, cum apreciaciati evolutia statelor in care regiunile nu functioneaza ca unitati administrativ-teritoriale?
3. Stategia Marii Baltice dovedeste rolul in crestere al maroregiunilor in contextul regional european. Tinand cont de aceasta, as dori sa stiu cum se va incadra Strategia pentru Bazinul Dunarii in randul prioritatilor dumneavoastra ca si comisar European?

CULT:
1.Cum vedeti, pe termen mediu si lung, relatia dintre universitatile de stat si cele private, pe teritoriul european?
2. In ceea ce priveste invatarea continua si programele de reconversie profesionala, credeti ca ar trebui mentinut actualul sistem sau ar trebui creat un cadru paralel, in afara ministerelor educatiei, coordonat eventual de asociatiile profesionale si patronate?
3. Cum vedeti sistemul educatiei obligatorii in UE si cat de departe ar trebui el extins?
4. Cum vedeti evolutia Procesului Bologna pana in anul 2020 si dincolo de aceasta data?

3.4 Participarea la reuniunile coordonatorilor PPE din Comisia pentru Dezvoltare regională
3.5 Întâlnire cu Comisarul pentru dezvoltare regională, Pawel Samecki - prezentarea priorităţilor PPE în domeniu
3.6 Participarea la Zilele dezvoltării regionale, la Bruxelles
3.7 Întâlnire cu ambasadorul României în Belgia, Ovidiu Dranga, pentru discutarea unor proiecte de interes pentru Regiunea Vest
3.8 Membru al intergrupului Urban - iniţiativă în cadrul Parlamentului European
3.9 Susţinerea înfiinţării Intergrupului pentru voluntariat în Parlamentul European
3.10 Clubul Romania-UE - tema: Tânăr.Român.European
3.11 Inaugurarea noilor clădiri ale Parlamentului European (Bruxelles), cu participare foştilor preşedinţi ai instituţiei
3.12 Întâlnirea cu ziariştii români acreditaţi pe lângă instituţiile europene de la Bruxelles
3.13 Primirea vizitei unui grup de arădeni, din administaţia locală şi mediul de afaceri
3.14 Ziua Muzicii, desfăşurată la Strasbourg, cu participarea fostului component ABBA, Björn Ulvaeus
3.15 Sărbătorirea Zilei de 1 Decembrie la sediul NATO din Bruxelles
3.16 Comemorarea în Parlamentul European a 20 de ani de la Revoluţia română
3.17 Reuniunea cu interpreţii români din Parlamentul European
3.18 Reuniune cu preşedintele Parlamentului European - debutul activităţii parlamentare în anul 2010
3.19 Intervenţie în cadrul Comisiei pentru Cultură şi Educaţie – susţinerea poziţiei României în ceea ce priveşte Marca patrimoniului european: reconfirmarea automată a siturilor care deţin deja marca, posibilitatea unui sit de a-şi depune de mai multe ori candidatura, finanţare crescută pentru acest program
3.20 Desemnarea ca membru al grupului de lucru REGI – CONT (include reprentanţi ai comisiilor pentru Dezvoltare regională şi Control bugetar)
3.21 Participarea la reuniunea cu tema: Serviciul european de acţiune externă. Republica Moldova. Prezenţa românească în instituţiile UE
3.22 Participarea la Grupul de lucru al PPE pentru extindere şi vecinătate
3.23 Întâlnire cu Comisarul pentru Dezvoltare regională – Johaness Hahn pentru a discuta reformele care trebuie realizate în domeniul politicii de coeziune
3.24 participarea la evenimentul dedicat poetului Mihai Eminescu în Parlamentul European, organizat de europarlamentarul român Elena Băsescu
3.25 Discuţii cu reprezenţii ONG-urilor din România, în vederea pregătirii Anului European al Voluntariatului 2011
3.26 participarea la seminarul pe tema viitorului vehiculelor electrice
3.27 participarea la dezbaterea “Unitatile 3 şi 4 de la Cernavodă-o soluţie viabilă pentru dezvoltarea economică a României”
3.28 Întâlnire de lucru cu Cristian Bădescu, reprezentantul României în COREPER
3.29 Intervenţie în cadrul dezbaterii privind combaterea abuzului asupra copiilor pe internet: susţinerea necesităţii de a oferi tinerilor alternative, spre exemplu încurajarea activităţilor sportive
3.30 Înregistratea mesajului dedicat vizitatorilor Parlamentului European
3.31 Propunerea unui proiect pilot în domeniul sportului în cadrul proiectului de buget european pentru anul 2011 – campionate sportive la nivel de şcoli şi universităţi, între ţări învecinate
3.32 Participarea la conferinţa dedicată Republicii Moldova, cu participarea premierului Vlad Filat
3.33 Participarea la conferinţa organizată de preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din Parlament, Doris Pack - Dimensiunea culturală în relaţiile externe ale UE
3.34 Intervenţie în cadrul dezbaterii Noi competenţe pentru noi locuri de muncă – susţinerea necesităţii de a îmbunătăţi capacitatea de scriere şi citire în rândul tinerilor, dar şi de a oferi noi competenţe copiilor, încă de la o vârsta fragedă – ex. competenţe lingvistice, digitale etc.
III. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ROMÂNIA

1. 1. Vizite, seminarii, întâlniri la nivel politic din iniţiativa europarlamentarului român cu participarea reprezentanţilor PE, PPE, europarlamentari din alte ţări
1.1 Realizarea unei broşuri informative privind oportunităţile de finanţare din fonduri europene. Lansarea broşurii: ,,Finanţări europene şi româneşti complementare,, în oraşele Arad, Reşiţa şi Timişoara, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice locale , a O.N.G. –urilor, a unităţilor de învăţămînt şi mass media.
1.2 Promovarea programului Euroscola - competiţie între liceele din Uniunea Europeană
1.3 Întâlnire cu fermierii din judeţul Arad, turneu de fotbal (Chisineu-Cris)
1.4 Întâlnire cu fermierii, în localitatea arădeană Adea
1.5 Ziua Europeană a Limbilor, sărbătorită la liceul din Chişineu-Criş, judeţul Arad
1.6 Program de informare despre Uniunea Europeană în şcolile din judeţul Arad
1.7 Organizarea unei dezbateri pe tema reglementărilor europene în domeniul mass-media
1.8 Campanie electorală: întâlnire cu alegătorii în pieţele agro-alimentare din judeţ, participarea la diverse evenimente (ex. Ziua Armatei ), door to door
1.9 Participare la evenimentul organizat de Institutul de Studii Populare la Arad - lansarea cărţii Istorie recentă 100% (Valeriu Stoica şi Robert Turcescu)
1.10 Promovarea Programului Progress - oportunitate de microfinanţare pentru tinerii şi şomerii din statele membre UE, în contextul crizei economice globale
1.11 Împărţirea de mărţişoare şi flori doamnelor şi domnişoarelor din judeţ, cu ocazia zilelor de 1 şi 8 Martie.
1.12 Acordarea de ajutoare familiilor defavorizate din localităţile Chişineu Criş, Sintea Mare, Nădab şi Utviniş.
1.13 Participarea la zilele oraşului Pecica.
1.14 Participarea la inaugurarea grădiniţei şi şcolii din localitatea Pâncota.
1.15 Participarea la evenimentul ,,Ziua Europei,, organizat în parcul Mihai Eminescu din Arad
1.16 Lansarea concursului: ,,Acasă în Europa,, destinat elevilor din şcolile generale şi liceele din judeţele Arad şi Timiş, în vederea promovării Uniunii Europene, din punctul de vedere al instituţiilor şi activităţii desfăşurate
1.17 Premierea elevilor participanţi la concursul ,,Acasă în Europa,, - premii constând în obiecte promoţionale şi excursii în capitala Europei
1.18 Inaugurarea cabinetului europarlamentar de la Sebiş
1.19 Participarea la evenimentul „Dezvelirea şi sfinţirea bustului lui Sabin Drăgoi ”
1.20 Participarea la Festivalul Românilor de Pretutindeni