Strategia europeană pentru regiunea Dunării (dezbatere)
Intervenție în ședință plenară
Iosif Matula (PPE ). - Consider că trebuie să ne exprimăm susținerea pentru o strategie europeană a regiunii Dunării, cu atât mai mult cu cât, prin aderarea României și Bulgariei la Uniune, a adus un beneficiu prin faptul că, astăzi, mare parte din cei peste 2800 km de fluviu se află pe teritoriu comunitar.
Strategia baltică a avut rolul hotărâtor de a deschide perspectiva macroregiunilor; strategia Dunării marchează un nou pas în aceeași direcție. Una dintre prioritățile strategiei dunărene ar trebui să vizeze domeniul economic, mai precis dezvoltarea capacităților energetice pe care le au atât Dunărea, cât și arealul său învecinat. Ca urmare a crizei gazului din ianuarie 2009, România depune deja eforturi de importanță europeană pentru interconectarea rețelelor de gaz cu statele vecine prin proiectele Arad - Szeged, Giurgiu - Ruse, Isaccea și Negru Vodă, dar este nevoie de eforturi sporite și spre sursele alternative, regenerabile.
Apreciez că strategia europeană a Dunării trebuie să aibă în vedere analiza și oportunitatea unor obiective, precum dezvoltarea infrastructurii energetice și anume noi rețele de transport și noi capacități de producție a energiei electrice, promovarea producerii energiei din surse regenerabile, noi hidrocentrale, centrale eoliene, combustibili bio, continuarea programelor de dezvoltare a centralelor nucleare, cum este și cea de la Cernavodă.
O prioritate absolută trebuie să fie protejarea mediului în bazinul dunărean. În acest sens, este necesar ca Uniunea, alături de țările riverane, să se implice în conservarea ecosistemului Deltei Dunării, inclusiv prin stoparea definitivă a lucrărilor din Canalul Bâstroe. Nu putem permite ca interese economice greșit înțelese de către un stat din vecinătatea UE să producă un dezastru ecologic în Delta Dunării.
Miercuri, 20 ianuarie 2010 - Strasbourg
